Europa in 2 viteze. Directiva detasarii lucratorilor

imagesModificarea Directivei 96/71 CE privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii urmare a acordului din seara trecuta a ministrilor muncii in cadrul EPSCO va afecta salariatii romani detasati si firmele, in special IMM-uri implicate in proiecte de detasare transfrontaliera.

Dupa ce Romania a prezentat o pozitie transant impotriva proiectului de Directiva in cadrul EPSCO trecut (martie 2017), ieri reprezentantul Romaniei in cadrul Consiliului ministrilor muncii a votat pentru proiectul de directiva alaturi de initiatorii acestui acord (Franta, Germania, Belgia, Olanda), in timp ce doar 4 state si-au pastrat optiunea initiala de a vota impotriva: Polonia, Ungaria, Lituania și Letonia, iar Marea Britanie, Irlanda şi Croaţia s-au abţinut.

Constatăm că revizuirea Directivei privind detaşarea lucrătorilor a provocat diviziuni profunde între statele membre (aspecte reflectate atât la nivelul Consiliului Uniunii Europene cât şi în Parlamentul European dar şi în reacţiile Parlamentelor Naţionale prin declanşarea cartonaşului galben). În ceea ce priveşte evoluţiile discuţiilor la nivelul Consiliului, România îşi exprimă convingerea că PRES MT va continua eforturile destinate atingerii unui compromis acceptabil pentru toate statele membre, printr-o abordare echilibrată a dosarului. Reiterăm că propunerea de Directivă, în forma actuală, odată adoptată riscă să afecteze competitivitatea companiilor şi să conducă la o fragmentare a Pieţei Interne, introducând sarcini disproporţionate pentru prestatorii de servicii. Prevederile din acest domeniu ar trebui să fie clar exprimate şi reglementate, astfel încât prestatorilor de servicii transnaţionale din toate statele membre să le fie clar care este legislaţia aplicabilă, ce reguli de remunerare a lucrătorilor trebuie să respecte şi cine va furniza informaţiile necesare. Dezbaterile generate de acest dosar au arătat faptul că este necesar şi etic să recunoaştem punctul de vedere al fiecărei părţi, în cadrul unor discuţii echilibrate, în caz contrar existând riscul antagonizării şi creării unei falii între statele membre din vestul Europei şi cele din est, care în final va afecta semnificativ funcţionarea Pieţei Interne“ (Elemente de intervenţie în cadrul punctului AOB destinat prezentării de către PRES MT a evoluţiilor negocierilor, Consiliul Ocupare, Politică Socială, Sănătate şi Afacerile Consumatorului, Bruxelles, 3 martie, 2017).

Amintim pozitia clara atat a reprezentantilor patronatelor (BUSINESSEUROPE) cat si a sindicatelor (ETUC) la nivel european a fost impotriva acestui proiect, aceeasi pozitie avand si reprezentantii patronatelor romanesti (CNIPMMR).

In acest cotext trebuie inteles schimbul neamabil de replici din primava aceasta intre Emmanuel Macron si doamna Beata Szydlo, prim-ministru al Poloniei care a afirmat că, „în interesul lucrătorilor polonezi“, ţara sa va „refuza până la capăt o reformă a Directivei“. Aflat la Sofia, preşedintele Macron a spus că „este o nouă greşeală a Varşoviei“ şi că, astfel, „Polonia se izolează… şi decide să meargă împotriva intereselor europene pe numeroase subiecte. Poporul polonez merită ceva mai bun decât asta şi doamnei Prim Ministru îi va fi foarte greu să explice că este un lucru bun ca lucrătorii polonezi să fie plătiţi prost… Europa a fost creată pentru a crea convergenţă, iar asta este însăşi esenţa fondurilor structurale de care profită Polonia… iar Europa s-a construit şi pe baza libertăţilor publice pe care le încalcă acum Polonia“.

In Romania, Legea nr. 16/2017 transpune Directiva 96/71/CE şi Directiva 2014/67/CE şi a intrat în vigoare la 20 mai 2017, dată la care se abrogă Legea nr. 344/2006.

Lucrătorii „detaşati” sunt angajaţii trimişi de angajatorii lor să presteze anumite servicii într-un alt stat membru pentru o perioadă limitată de timp, pentru executarea unui anumit serviciu, rămânând angajaţii întreprinderii care îi trimite şi raman asigurati în sistemul de asigurări sociale din ţara de origine (dacă detaşarea se face pentru mai puţin de doi ani). Acestora li se aplica au un set de drepturi minimale în vigoare în statul membru gazdă în care sunt îndeplinite sarcinile de serviciu, dincolo de plata salariului (la nivelul a cel putin salariului minim din tara gazda), care se referă la: perioadele maxime de lucru şi perioadele minime de odihnă; durata minimă a concediilor anuale plătite; condiţiile de punere la dispoziţie a lucrătorilor prin intermediul agenţiilor de muncă temporară; sănătatea, securitatea şi igiena la locul de muncă; egalitatea de tratament între bărbaţi şi femei.

Astfel, astazi un angajat detaşat este plătit cel putin la nivelul salariului minim din ţara în care este trimis să lucreze, dar contribuţiile sale sociale sunt achitate în ţara de origine.

Principala modificare din propunerea de Directivă se referă la nivelul de salarizare la care are dreptul un lucrător detaşat, fiind prevăzută aplicarea aceloraşi norme privind remunerarea din statul membru gazdă, astfel cum sunt stabilite prin lege sau prin convenţiile colective de aplicare generală. Lucrătorii detaşaţi şi cei locali vor fi, prin urmare, supuşi aceloraşi norme în ceea ce priveşte salarizarea, (cum ar fi primele, de exemplu, prima de Crăciun, indemnizaţiile sau creşterile salariale în funcţie de vechime). La un cost egal, atractivitatea muncitorilor estici se reduce foarte mult.

O alta modificare este reducerea la un an (sau maximum un an și jumătate, cu motivare) a duratei maximă până la care un muncitor (estic) poate lucra (în vest) plătind taxele în tara sa de origine. După această perioadă, dacă rămâne pe piața vestică, el își va plăti taxele în țara în care lucrează, ceea ce va reduce considerabil atractivitatea acestora pe piata (vestica) a muncii.

De asemenea, proiectul de directiva prevede ca normele stabilite prin convenţii colective de aplicare generală să devină obligatorii pentru lucrătorii detaşaţi în toate sectoarele economice. În prezent, această obligaţie se aplică numai în sectorul construcţiilor, iar pentru alte sectoare de activitate este la latitudinea statelor membre dacă o aplică sau nu. Statele membre au în continuare libertatea de a decide dacă transformă sau nu convenţiile colective în norme de aplicare generală. În caz afirmativ însă, convenţia respectivă devine aplicabilă şi lucrătorilor detaşaţi.

In domeniul transportatorilor directiva se va aplica de la data intrarii in vigoare a directivei specifice acestui domeniu.

De asemenea, o alta modificare este utilizarea si pentru lucratorii detasati a platformei împotriva muncii la negru pentru a combate frauda și abuzurile și pentru a îmbunătăți schimbul de informații și cooperarea administrativă între statele membre.

Modificarile directivei se vor aplica din 2021 (3 ani pentru transpunerea in legislatia nationala a statele membre a directivei + 1 an pentru punerea in aplicare).

Din totalul angajatilor din Uniunea Europeana, doar 0,4% sunt detasati in alte state pe baza Directivei CE 71/96 (conform analizei privind detasarea lucratorilor, „Posting of workers„, publicata de Directoratul General pentru Ocuparea Fortei de Munca, Afaceri Sociale si Incluziune al Comisiei Europene). Romania are circa 50.000 de lucratori detasati, aproape jumatate fiind in constructii, iar ca tari de destinatie circa 43% se aflau in Germania, 15% in Franta, 13% Italia. Mai degraba se poate dezbate pe tema inechitatii create de lucratorii estici care accepta salarii mai mici si care nu fac parte din categoria celor detasati. Acestia din urma sunt salariati cu o activitate temporara, numeric sunt nesemnificativi pentru a crea “dumping social” si, nu in ultimul rand, au adus multe alte beneficii care se vad in cresterea PIB-ului tarilor respective, dar care sunt greu de cuantificat separat.

Ca ultim argument, libertatea de miscare a serviciilor va fi grav si ireversibil afectata ca principiu de baza al Uniunii Europene. Aplicarea aceloraşi norme de salarizare ca cele pentru salariaţii locali este principial incompatibil cu o piaţa unică veritabilă, care nu aplica inca un salariu minim universal, în cadrul căreia dezvoltarea economică durabilă este determinată de întreprinderi eficiente, inovatoare şi competitive, diferenţele de salarizare constituind un element legitim al avantajului competitiv pe care îl au prestatorii de servicii.

Sursa: http://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2017/10/23-epsco-posting-of-workers/ ; http://adevarul.ro/news/societate/criza-diplomaticagrava-franta-polonia-tema-directivei-lucratorilordetasati-pozitia-romaniei-1_59a10f115ab6550cb8539253/index.html

 

Anunțuri

Protejat: Scurtă analiză evolutivă a mișcării sindicale

Acest conținut este protejat cu parolă. Pentru a-l vizualiza te rog să introduci parola mai jos:

Protejat: Criza guvernamentala din zilele astea si era post-truth

Acest conținut este protejat cu parolă. Pentru a-l vizualiza te rog să introduci parola mai jos:

Protejat: Eliminarea CASS pentru toate pensiile si a impozitului pe venit pentru pensiile sub 2.000 lei

Acest conținut este protejat cu parolă. Pentru a-l vizualiza te rog să introduci parola mai jos:

Protejat: Serviciile sociale pentru vârstnici. Trecut, prezent, viitor

Acest conținut este protejat cu parolă. Pentru a-l vizualiza te rog să introduci parola mai jos:

Protejat: Modificarile aduse Codului Muncii de Decizia 884/2015 a CCR

Acest conținut este protejat cu parolă. Pentru a-l vizualiza te rog să introduci parola mai jos:

2015 in review

The WordPress.com stats helper monkeys prepared a 2015 annual report for this blog.

Here’s an excerpt:

The concert hall at the Sydney Opera House holds 2,700 people. This blog was viewed about 34,000 times in 2015. If it were a concert at Sydney Opera House, it would take about 13 sold-out performances for that many people to see it.

Click here to see the complete report.

%d blogeri au apreciat asta: