Perspectivele financiare ale anului 2010

Criza financiara a inceput ca urmare a spargerii a balonului imobiliar din SUA in 2005-2006 si a fost agravata de o gestionare ingenioasa dar imposibil de perpetuat a instrumentelor derivate financiare a bancilor de investitii americane (5 din cele mai importante dintre acestea au acumulat in 2007 o datorie egala cu valoarea a 30% din economia SUA). HSBC a fost prima banca care in februarie 2007 a raporta o pierdere de 10,5 miliarde USD, iar in luna septembrie 2007 doua institutii de credit ipotecar sustinute de guvernul SUA, Fannie Mae (Federal National Mortgage Association) si Freddie Mac (Federal National Mortgage Association), intra sub control guvernamental, in incercarea de a fi slavate de la faliment. O saptamana mai tarziu, ca intr-un joc de domino Lehman Brothers, una dintre cele 5 mari banci de investitii, demareaza procedurile de faliment dupa ce FED (Federal Reserve Bank) refuza sa o ajute financiar ca urmare a neregulilor observate in raportul de auditare (cunoscute se pare inca din 2005) si a volumului mare de active toxice.

Alegerile prezidentiale ale SUA au indreptat putin atentia de la acest subiect, in asteptarea unui presedinte providential care sa ofere un pachet de solutii. Specialistii in macroeconomie au apreciat programul de masuri propus de John McCain, candidatul republicat, dar carisma si invazia publicitara a lui Obama au schimbat balanta in favoarea acestuia, pe 4 noiembrie 2008, la momentul votului.

Anul 2008 a fost anul asteptarii si al masurilor de redresare cu ajutorul statului, administratia Bush fiind la finalul mandatului sau mai degraba „incremenita in proiect” si mult prea sifonata imagistic pentru a oferi incredere atat investitorilor cat si cetatenilor americani. Acest an a reprezentat momentul recunoasterii existentei crizei financiare de catre cele mai puternice economii ale lumii.

Globalizarea a adus criza financiara in toate colturile lumii, dar cele mai afectate de scaderea llichiditatilor sunt economiile dezvoltate: Marea Britanie, Japonia, Germania, Franta s-au vazut nevoite sa ia masuri de ajutorare a consortiilor producatoare in special, pentru a nu genera somaj dar si regres economic derivat.

Anul acesta pentru UE a fost anul alegerii unui nou parlament european si a schimbarii garniturii de comisari europeni. Presiunea statelor importante europene s-a resimtit puternic in acest an. Daca in anii ’80 d-na Margaret Thatcher lansa celebra frazǎ : «I want my money back !», referindu-se la contibutia UK la buget acum presiunea interna obliga pe fiecare dintre principalii actori ai bugetului UE sa priveasca spre Comisie. Consiliile acestui an ale ministrilor de finante din statele UE si a presedintiilor de stat si de guvern s-au centrat in special pe gasirea de solutii pentru sprijinirea economiei sociale de piata, dar si pentru constuirea unei economii bazate pe emisii mai reduse de carbon.

Proiectele de supraveghere a pietei de asigurari si a celei financiare propuse de Comisia UE sunt prezentate de dl. Barroso ca fiind un succes. Dincolo de Atlantic presedintele Obama ne anunta de ceva vreme inceputul sfarsitului crizei.

In acest context ramane sa privim mai atent prezentul pentru a vedea ce ne rezerva din punct de vedere financiar anul 2010. Sansele ca sistemul bancar sa se sustina exclusiv pe propriile forte raman in continuare mici. Vor ramane probleme in pivinta migratiei economice in interiorul UE care vor pastra discrepantele economice intre regiuni. Din punct de vedere energetic Europa nu este independenta, iar resurselor de energie din Marea Nordului le lipseste interconectivitatea. Barierele nontarifare continua sa reprezinte un obstacol pentru exportatorii din UE.

Daca acestea sunt premizele comune fiecare din cele 27 de state se confrunta cu problemele proprii. Perspective de crestere exista pentru Austria (bazata pe o politica de sustinerea consumului), Belgia (in functie de atentia factorilor politici focalizata in prezent pe delegarea competentelor de la guvernul federal catre institutiile locale), Cehia (dar aici vor fi alegeri in iunie, iar anul electoral reprezinta o sursa de stres asupra bugetului), Danemarca (desi are in prezent un guvern minoritar se poate baza pe o crestere economica ca urmare a scaderii taxelor si dobanzilor pentru a sprijini consumul), Elvetia (revenirea la guvernare a Partidului Poporului Elvetian poate opera schimbarile cerute de UE privind legea secretului bancar, ceea ce ar permite guvernului negocierea unor facilitati), Germania (schimbarea garniturii guvernamentale prin alianta dintre CDU/CSU, partidul d-nei Merkel cu PDL ar putea schimba viziunea politicii fiscale spre dreapta, prin eliminarea unora din masurile de stimulare a pietei auto si a pietei muncii), Olanda se poate baza pe un usor reviriment (desi programul de sprijinire al somerilor a adus o crestere a deficitului bugetar, la fel ca si achizitionarea pachetului majoritar a doua importante banci, iar increderea in premier este in scadere dupa ancheta referitoare la sprijinul oferit SUA in problema irakiana), Portugalia datorita masurilor de reducere a taxelor pentru salariatii cu inalta calificare ce vor intra in vigoare de la 01.01.2010 (desi instabilitatea datorita unui guvern minoritar ca urmare a fortelor apropiate ca pondere dupa alegerile din toamna acestui an poate reduce acest efect), Slovenia prin masurile luate de tinere sub control a datoriei publice si a masurilor de sprijinire a pietei pare teoretic sub cele mai bune auspicii.

Recesiunea va continua probabil sa fie simtita de economiile importante din interiorul UE, dar cu o scadere a intensitatii fata de 2010. Franta va continua o politica de sprijinire a consumului prin implementarea unui program larg de investitii, concomitent cu programul de reforme care au stat la baza cresterii incedereii electoratului in administratia Sarkozy, chiar daca una din masurile nepopulare este cresterea varstei de pensionare. Finlanda se afla pentru prima oara dupa mult timp intr-o stare de instabilitate guvernamentala iar un guvern format dintr-o coalitie de 4 partide consuma multe energie, iar reducerea exporturilor si scaderea increderii cetatenilor in propria economie face ca produsele financiare oferite in ultima perioada de catre institutiile bancare sa nu aiba succesul scontat, cu efecte de recul asupra bugetului. Italia nu ofera semnale de crestere economica, datorita intarzierii reformelor structurale si austeritatii politicii fiscale care nu sustin stimulentele financiare, dar inflatia de 0,9% este unul din elementele pozitive alaturi de majoritatea solida a guvenului Berlusconi in Parlament. Suedia, de asemenea, ramane intr-o situatie statica, desi increderea in guvern este mare, dar masurile prezentate de reducere a taxelor si a cheltuielilor bugetare se lasa asteptate iar expunerea bancilor suedeze in statele baltice vor putea necesita sustinerea financiara a guvernului. Polonia se afla intre pastrarea situatiei actuale si o agravare a ei, in primul rand datorita instabilitatii guvernamentale si a alegerilor prezidentiale din luna octombrie, de asemenea scaderea sporului natural pe care s-a bazat in ultimul deceniu vor crea probleme sistemice intregului spectru economic.

Vor ramane in recesiune statele a caror crestere s-a bazat intr-o proportie covarsitoare pe consum si cu un deficit de cont curent masiv. Ungaria si Romania se afla in mare parte in situatii apropiate ca urmare a acordurilor incheiate cu FMI, diferenta consta in stadiul implemetarii masurilor de austeritate impuse de acesta. Un alt punct comun este instabilitatea guvernamentala datorita guvernului minoritar. Bulgaria a evitat pana acum un acord cu FMI dar probabil nu pentru mult timp avand in vedere indatorarea externa si instabilitatea guvernamentala datorita guvernului minoritar (dupa alegerile din iulie) care fac sa intarzie masurile anticriza dar si cele impotriva crimei organizate si coruptiei, avand in vedere monitorizarea Comisiei Europene asupra acestor dosare. Tarile baltice vor fi in continuare afectate de efectele crizei financiare globale. Estonia a declarat in acest an o scadere a economiei cu 13%, iar infrangerile partidelor de la guvernare la scrutinul pentru PE nu sunt de bun augur pentru guvernul coalitiei. Letonia a avut o scadere a economiei cu 17% in 2009, iar coalitia formata din 5 partide aflata la guvernare dupa alegerile din acest an nu a avut pana in acest moment un program coerent, cee a ce a dus la manifestatii in strada. Lituania se confrunta de asemenea cu instabilitate politica datorita coalitiei guvernamentale si a nemultumirii cetatenilor care au manifestat in strada de mai multe ori in acest an, ca urmare a scaderii economiei cu 15%. Grecia continua sa amane luarea masurilor de reducere a cheltuielilor bugetare iar masurile anuntate de premierul socialist (prin care a si castigat in acest an alegerile) de crestere a salariilor bugetarilor si a subventiilor acordate de stat sunt ingrijoratoare. Marea Britanie se lupta cu propriile probleme ca urmare a scaderii increderii populatiei in propria moneda si a reducerii investitiilor ce au dus la cresterea inflatiei la 2,3%, in acest an. Sa nu uitam ca in mai vor fi alegeri, care pot schimba configuratia parlamentara avand in vedere scaderea popularitatii Partidului Laburist. Spania nu da semnale de redresare a propriei economii, efectele prabusiri pietei imobiliare a dus al cresterea somajului si a neincrederii populatiei in propria economie. De asemenea fragilitatea guvernului poate duce la instabilitate guvernamentala daca partidele regionale isi retrag sprijinul informal fata de guvernul Zapatero. Irlanda este condusa in prezent de o coalitie guvernamentala care nu a gasit cea mai eficienta formula pentru scaderea somajului si a deficitului bugetar ambele avand in prezent 2 cifre. Daca in acest an scaderea economiei a fost de 2,5%, unii analisti prevad ca anul viior se va pastra o rata a somajului de peste 15%. Elementul pozitiv este totusi inflatia redusa de 0,4%.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: