Intoxicarea informationala si deficitul bugetului…

In urma cu 2 saptamani intr-un comunicat destul de sec dl. presedinte ne anunta ca solutiile pentru iesirea din criza sunt reducerea salariilor bugerarilor cu 25%, a pensiilor si ajutoarelor sociale, precum si a celui de somaj cu 15%. Cu toate acestea el recunoaste indirect ca aceste masuri sunt lipsite de eficienta atat timp cat pe langa transa FMI si imprumutul acordat de Comisia Europeana de 3 miliarde euro pe care le vom primi pana la sfarsitul anului, ne-ar mai trebui inca 5 miliarde de euro pentru a acoperi deficitul bugetar.

Imi amintesc ca in urma cu nu mult timp „economia da semne de crestere”, „iar Romania se apropie de iesirea din criza economica”, „banii proveniti din imprumut sunt utilizati de Banca Nationala pentru sustinerea politcii de reducere a dobanzii monetare si de a eliberarea depozitele bancilor comerciale in vederea relaxarii creditarii si a cresterii lichiditatilor nici de cum pentru plata pensiilor si a salariilor”, „exista resurse de sustinere a pensiilor si salariilor, altfel imi voi da demisia”. Acestea sunt doar cateva citate din declaratiile premierului Boc.

Scaderea veniturilor populatiei nu poate fi o solutie intr-o economie care se bazeaza pe consum de produse de import, de la produse alimentare la produse bancare. Economia anilor 2000-2008 s-a bazat pe o infuzie de capital strain in domeniul afacerilor, pe piata de retail, dar si pe cresterea nesustenabila a valorii imobilelor, pe de o parte pe un fond de piata a creditarii relaxata pe de alta parte prin reintrarea in posesia proprietarilor a multor imobile nationalizate in anii comunismului, care au o valoare de piata crescuta, in comparatie cu apartamentele blocurilor comuniste. Sa nu minimalizam nici impactul asupra PIB-ului al celor care lucreaza peste hotare si care si-au trimis economiile in tara.

In situatia unei crize financiare, zona economiei tertiare este prima afectata. Productivitatea scazuta si impactul slab pe piata financiara a brandurilor romanesti ne arata inca o data cat de important este sa sustii consumul, cel putin prin inghetarea veniturilor, pentru a pastra o marja a lichiditatilor pe piata, ca aceasta sa nu se inabuse.

Efectele crizei au inceput sa se faca simtite inca de anul trecut. Un exemplu elocvent este executia lunara a bugetului de pensii pe anul 2009, cand apar inca din luna ianuarie deficite, care cumulate lunar nu pot decat adanci bugetul asigurarilor sociale. Cu toate acestea, desi cumulat ianuarie-martie 2009 exista un deficit de -326.460.327 lei premierul Boc ia decizia majorarii punctului de pensie la 718,4 lei de la 1 aprilie. Tot de la 1 aprilie 2009 se ia o noua masura: acordarea din bugetul de stat a unei noi prestatii, neluata in calcul la fundamentarea legii bugetului de stat, si anume pensia minim garantata in valoare de 300 lei, de care beneficiaza toti acei pensionari a caror valoare a pensiei este sub acest nivel, mai exact 1.081.000 persoane, dupa informatiile expunerii de motive, cu un impact financiar de 748.500.000 lei la nivelul anului 2009. Sa nu uitam ca luna mai 2009 a fost campanie electorala pentru europarlamentare, unde am avut si o candidata independenta controversata…

Pe un fond de deficit financiar vizibil la bugetul de stat, ca urmare a incapacitatii colectarii impozitelor si TVA-ului, creezi o noua cheltuiala, pur electoral, pe care o majorezi in apropierea unui alt eveniment: alegerile prezidentiale. Astfel, la 30 septembrie 2009 la bugetul de pensii se acumulase un deficit de -1.880.204.601, cu toate acestea la 1 octombrie 2009 valoarea punctului de pensie se majoreaza la 732,8 lei iar noua prestatie, a pensiei minime garantate, acordata din aprilie s-a majorat la 350 lei. O noua campanie electorala, noi pomeni electorale ce greveaza pe intreg bugetul…

S-a dezbatut mult pe seama actiunilor guvernarii liberale referitoare la cresterea pensiilor. Simt nevoia unor argumente tehnice si nu a unora emotionale, ades invocate in dezbateri. In anul 2006 este primul an cand bugetul asigurarilor sociale nu doar ca nu inregistreaza deficit dar realizeaza un excedent impresionant: 1.133.000.000 lei. Acest surplus s-a realizat cu toate ca au fost realizate cheltuieli suplimentare, dar total sustenabile: majorarea treptata in 3 etape a punctului de pensie (ianuarie 2006 323 lei, septembrie 2006 339,3 lei, decembrie 2006 396,2 lei ). In acest an are prima crestere a numarului salariatilor ajungandu-se la 4.617.400 persoane, ceea ce demonstreaza inca o data eficienta cotei unice in scoaterea unui segment al contribuabililor din economia subterana.

Anul 2007 reprezinta al doilea an in care exista excedent la bugetul de pensii. Nivelul sau nu are acceasi valoare ridicata dar continua sa aiba o valoare impozanta 863.000.000 lei. Sa recapitulam masurile luate in 2007: majorarea in 2 etape a valorii punctului de pensie (416 lei in septembrie si 514 lei in noiembrie) precum si dublarea punctajului acordat pentru fiecare an de timp util realizat în fostele unităţi agricole cooperatiste acordata pensionarilor agricultorilor care nu au intrat în procesul de majorare din anul 2004 ajungând la 0,57255 puncte, incepând cu septembrie 2007. Si in acest an numarul salariatilor inregistrati are o crestere ajungand la 4.749.200 persoane.

In anul 2008 numarul salariatilor este in crestere fata de 2007, ajungand la 4.833.200 persoane, dupa acest an numarul salariatilor reincepe sa scada insa ca urmare a politicilor fiscale defectuase ale guvernului Boc…. Executia bugetului pe anul 2008 arata un trend ascendent pana in luna noiembrie, ceea ce a permis majorarea pensiilor in 2 etape: ianuarie (581,3 lei) si octombrie (697,5 lei), precum si acordarea unui punctaj suplimentar celor care au lucrat in grupe superioare de munca. Incepand din luna martie 2008 de la bugetul asigurarilor sociale se transfera catre fondurile de pensii autorizate pentru pensiile obligatorii private (pilonul 2), valoarea totala a viramentelor la nivelul anului 2008 fiind de 1.054.611.783 lei. Deficitul inregistrat la bugetul de pensii a reprezentat 0,03% PIB, dar total acoperit din excedentele anterioare.

In aceste conditii cum e posibil sa arunci vina unei proaste gestionari pe o alta guvernare care a adus excedent la bugetul asigurarilor sociale, cand prin masurile luate ai adus acest buget la un deficit de -6.459.000.0000 lei intr-un an, ceea ce reprezinta 2,61% din PIB (din care subventie 1,3% din PIB) ?!?!

Un răspuns

  1. Interesant articolul .. si concludent…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: