Analiza Cartei Verzi a Pensiilor elaborata de Comisia Europeana

La începutul acestei luni Comisia Europeana a lansat spre dezbatere publica Carta Verde a Pensiilor in încercarea de a găsi răspunsuri comune pentru întregul spațiu comunitar la problemele cu care se confruntă fiecare stat membru cu propriul sistem de pensii, atât cel public cât și cele administrate privat.

Vă prezint o analiză succintă privind problemele comune ale sistemelor naționale de pensii si potențialele soluții astfel cum rezultă din documentul prezentat de Comisia Europeană.

Probleme prezente:

  • raportul de dependență economică a persoanelor vârstnice se va dubla: în timp ce în prezent există patru persoane de vârstă activă pentru fiecare persoană cu vârstă mai mare de 65 de ani, până în 2060 vor exista doar două persoane de vârstă activă pentru fiecare persoană cu vârstă mai mare de 65 de ani. În prezent mai puțin de 50% dintre cetățeni  de peste 60 de ani mai lucrează, fapt contrar angajamentelor asumate de statele membre în cadrul Consiliului European de la Barcelona de a crește cu cinci ani vârsta la care cetățenii își încetează activitatea profesională;
  • exista întârzieri privind începerea vieții active cu normă întreagă din cauza nevoii crescute de educație și pensionarea anticipată, ceea ce creste decalajul persoane active/ persoane inactive și/sau asistate guvernamental;
  • schimbările intervenită în structura familiei – familiile monoparentale, cuplurile fără copii și îndepărtarea geografică a diferitelor generații ale aceleiași familii – ce antrenează furnizarea de servicii de asistență  formală care, în alte circumstanțe, ar fi fost furnizate în cadrul familiei;
  • dimensiunea de gen: femeile predomina în grupul persoanelor cu contracte atipice, ele câștigă în general mai puțin decât bărbații și își întrerup cariera mai frecvent decât aceștia pentru a-și asuma responsabilități familiale. Prin urmare, pensiile lor tind să fie mai mici și riscul de sărăcie este în general mai ridicat în rândul femeilor vârstnice. Un aspect de luat în seama la calculul ratei de dependenta si de nevoie de asistenta este și faptului că ele trăiesc mai mult. În timp ce sistemele de finanțare prin repartiție țin seama de perioadele consacrate responsabilităților familiale, acest lucru este mai puțin evident în cadrul schemelor de pensii prin capitalizare, unde se pune problema modalității de finanțare a unei astfel de solidarități.
  • scăderea ratei dobânzilor și a valorii activelor a afectat rata randamentului și solvabilitatea schemelor de pensii prin capitalizare: în 2008, fondurile de pensii private au pierdut mai mult de 20% din valoarea lor[1].
  • În mai multe state membre, anumite contribuții la asigurările sociale au fost reorientate către scheme de pensii prin capitalizare nou înființate și obligatorii. Criza a subliniat această problemă de dublă plată și a făcut ca unele guverne să stopeze sau să reducă contribuțiile la scheme de pensii private pentru a ameliora finanțele schemelor de pensii publice. Acest fapt determina necesitatea de a garanta că piețele financiare sunt reglementate în mod „eficient și inteligent”, ținând seama de rolul tot mai important al fondurilor de pensii. Summit-urile G20 de la Pittsburg și Toronto au subliniat faptul că toate organismele financiare ar trebui reglementate și că este și mai necesar să se definească norme comune.
  • Normele fiscale discriminatorii pot reprezenta un obstacol pentru mobilitatea pensiilor. Curtea de Justiție a hotărât că este contrar dreptului UE să se impoziteze transferurile de capital de pensii dintr-un fond de pensii național către un fond stabilit într-o altă țară din SEE dacă transferurile de capital de pensii între fondurile de pensii naționale nu sunt impozitate[2].
  • Limitări ale mobilității pe piața internă, datorita lacunelor din legislația comunitara.

Potențiale linii de reforma:

  • Măsuri pe termen scurt:

–          creșterea vârstei de pensionare;

–          recompensarea pensionării târzii și penalizarea pensionării anticipate;

–          trecerea de la pensii bazate pe câștigurile din cei mai buni ani la pensii bazate pe câștigurile medii pe carieră;

–          suprimarea sau restrângerea posibilităților de ieșire anticipată de pe piața muncii;

–          măsuri legate de piața forței de muncă pentru a încuraja și lucrătorii vârstnici să rămână pe piața forței de muncă și a le oferi mijloacele de a face acest lucru; favorizarea egalității între femei și bărbați pe piața forței de muncă; adaptarea stimulentelor sociale și financiare privind munca, inclusiv examinarea de către statele membre a rolului pe care îl dețin dispozițiile lor fiscale

  • reducerea cotei din pensiile publice prin repartiție în sistemul global și de a acorda o importanță mai mare schemelor complementare private prefinanțate, care sunt adesea scheme cu contribuții definite. Pentru ca reformele să aibă succes, toate schemele de pensii trebuie să își îndeplinească rolul iar riscurile trebuie „înțelese și gestionate”. Viitoarea adecvare a pensiilor se va baza pe randamentele de pe piețele financiare și pe capacitatea piețelor forței de muncă de a oferi posibilități de cariere contributive mai lungi și cu mai puține întreruperi.
  • eforturi pentru extinderea acoperirii, sprijinirea constituirii de drepturi de pensie, facilitarea accesului la pensii pentru grupurile vulnerabile și creșterea sprijinului financiar pentru pensionarii mai săraci. Problemele rămase încă nerezolvate nu sunt puține: pensiile minime, acoperirea lucrătorilor atipici și luarea în considerare a anumitor întreruperi involuntare de carieră, de exemplu, în cazul în care o persoană trebuie să se ocupe de persoane dependente și vulnerabile.
  • Crearea unei platforme comune pentru monitorizarea tuturor aspectelor legate de politica și de reglementarea în materie de pensii într-un mod integrat și pentru reunirea tuturor părților interesate ar putea contribui la obținerea și menținerea unor pensii adecvate, viabile și sigure.

[1] OCDE, Pensions and the crisis – How should retirement income systems respond to financial and economic pressures, 2009

[2] Comisia/Belgia, cauza C-522/04

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: