Tabloidele, guvernarea și președinția belgiană a Uniunii Europene

Intre inmormantari televizate si anunțuri controversate de candidaturi la președinția României mass-media românească nu a găsit spațiu să dezvolte un eveniment bianual  important in viata oricărui stat membru, și anume începerea de la 1 iulie a unei noi președinției a UE, de data aceasta cea belgiană.

Lipsa de exercițiu a mass-mediei în dezvoltarea subiectelor externe cu impact direct asupra vieții fiecăruia din noi determină la rându-i un vag interes al unui public care nu înțelege încă, importanța pe care politicile UE o au asupra politicilor naționale.

Unii dintre noi au aflat doar despre supărarea prezidentului la criticile europene privind reformarea justitiției și progreselor limitate ale luptei împotriva corupției. Apoi am văzut la tv pe mai marele ANI vorbind cu patos despre limitele actualei legi, de parcă activitatea de până acum a fost atât de meritorie încât nu există niciun dubiu asupra imparțialității acestei instituții. În aceeași emisiune se discuta despre măsurile anticriză ale guvernului si faptul că sunt prea mulți funcționari. Mă întrebam de ce moderatoarea, atât de pătimașă, nu l-a întrebat pe dl. Macovei câti funcționari lucrează în instituțiile care luptă cu corupția. Dacă nu știți România are cele mai multe astfel de instituții, unele dublând chiar activitatea parchetului sau a unui serviciu de securitate (desi prefer varianta de intelligence services, noi mai avem până acolo).  Un raport asupra funcționărimii românești arăta ca în acestea servicii lucrează 20.000 de oameni, la 20 de milioane cât mai suntem în România… motiv pentru care cumva mă simt foarte apărată…. Serviciul american de intelligence are în jur de 58.000 la 200 de milioane si sunt cea mai mare forță militară a momentului. Dar lupta anticorupție nu se da  la televizor…

Subiectele europene slavă Domnului nu se rezumă la tiradele băsesciene la televizor si nici nu încep sau se termină cu indicatoare 3D. Totuși sunt acțiuni ale acestuia care nu sunt conforme cu practicile asumate si care pot izola diplomatic Romania de statele europene din G8.

Acordarea cetățeniei române unui număr de 1 milion de cetățeni moldoveni a fost un gest electoral de recomensare a practicii votului peste granițe ce a ajutat partidul aflat la guvernare dar acordă acestora drepturi egale cu oricare cetățean european, si este taxată de UE. Pe o piață unică instabilă, cu deficite bugetare care crează probleme fiecarui stat național și au implicații asupra tuturor strategiilor comune, într-o perioadă cu una din cele mai mari rate ale șomajului la nivel european, încă 1 milion de cetățeni pe această piață atârnă greu.. Dreptul la liberă circulație , unul din principiile de bază ale construcției europene, le dă acestora dreptul la migrarea spre state cu economii mai înfloritoare, România fiind doar țara de plecare… In acest context i-am înteles ingrijorarea lui David Cameron sau pozitia d-nei Merkel referitoare la impactul ajutorului acordat Greciei  din bugetul comun la care Germania este cel mai mare finanțator, dar si tara cu cea mai mare rata a șomajului din ultimii 75 de ani..

Nu este simplu să fii în acest club. Primești dar trebuie sa si dai. Trebuie sa fii transparent si predictibil. Guvernul Boc ne arata cu o constanță de ceasornicar ca nu întelege acest mecanism, predictibilitatea fiind ultimul lucru la care se raporteaza politicile promovate…

În acest cadru de pseudo-mahala, Bucurestiul pare un adolescent total dezorientat in hățișul birocrației europene, complexă și cu reguli nescrise, având senzația că practicile sale trec neobservate. Cât de mult se înșeală și cum nu vede că, pe tăcute, investițiile străine se diluează pe zi ce trece și multe oportunității îi scapă. Învățat cu nuiaua guvernul nu înțelege reproșul discret dar ferm al administrației germane spre exemplu…

Revenind la evenimentul acestei luni – președenția belgiană, aceasta nu își poate propune lucruri pe care exemplu personal nu îi permite să o facă. Instabilitatea guvernamentală proverbială este dublată de acțiuni separatiste, într-un context în care Curtea Internaționala de Justiție se pronunță în următoarele zile asupra statutului Kosovo.

Dar propune un proiect la care se pricepe foarte bine: un corp diplomatic comun, care să ofere mai mult suport d-nei Catherine Ashton (Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe al UE). Să nu uităm că fostul premier belgian Herman Van Rompuy este preşedintele Consiliului European, (poziţie echivalentă cu aceea de preşedinte al UE).

Referitor la extinderea UE actuala președinție a fost rezervată în a se pronunța, ceea ce nu este o veste bună pentru statele candidate.

Prioritățile președinției vizează 5 direcții, cea mai importantă fiind redresarea economică și socială, vizând crearea de locuri de muncă la nivelul UE, stabilitatea financiară şi creşterea competitivităţii, coeziunea socială, cooperarea în domeniul judiciar şi în lupta împotriva crimei organizate.

O parte importantă a discursului inaugurator l-a prezentat si strategia europeana privind energia în viitorul deceniu, stabilind domeniile prioritate, si anume:  tehnologiile inovatoare, eficienţa energetică, dezvoltarea energiilor regenerabile, infrastructura reţelelor energetice şi protecţia consumatorilor.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: