România, ca stat membru și medierea

Directiva 2008/52/CE privind anumite aspecte ale medierii in materie civila si comerciala a fost adoptata la 23 aprilie 2008 si are ca obiectiv facilitarea accesului la soluționarea alternativă a litigiilor și promovarea soluționarii pe cale amiabilă a acestora prin încurajarea utilizării medierii și asigurarea unei relații echilibrate între mediere și procedurile judiciare, cât și condițiile desfășurării medierii transfrontaliere.

Prin art.4-5 din aceasta directiva se stabilește obligația statelor membre de a încuraja, prin orice mijloace pe care le consideră potrivite, elaborarea unor coduri voluntare de conduită și acceptarea acestora de către mediatori și organizațiile care furnizează servicii de mediere, precum și a altor mecanisme eficace de control al calității privind furnizarea serviciilor de mediere. O instanță la care a fost introdusă o acțiune poate, atunci când este cazul și având în vedere toate circumstanțele cazului respectiv, să invite părțile să recurgă la mediere pentru a soluționa litigiul. Instanța poate, de asemenea, invita părțile să participe la o sesiune de informare privind recurgerea la mediere dacă astfel de sesiuni sunt organizate și sunt ușor accesibile.

O altă obligație a statelor membre vizează încurajarea, prin orice mijloace pe care le consideră potrivite, punerea la dispoziția publicului larg, în special pe internet, a informațiilor privind modalitățile de contactare a mediatorilor și a organizațiilor care oferă servicii de mediere.

Directiva 2008/52/CE trebuie sa fie transpusă până la 21.05.2011.

Pana in prezent doar patru tari (Estonia, Franța, Italia si Portugalia) au informat Comisia asupra faptului ca au transpus in dreptul intern normele UE in materie de mediere.

Referitor la acest aspect comisarul pentru justiție, d-na Viviane Reding a declarat aceste masuri ale UE sunt foarte importante pentru ca promovează un acces alternativ si suplimentar la justiție in viața de zi cu zi. Sistemele de justiție dau oamenilor posibilitatea de a pretinde respectarea drepturilor lor. Accesul efectiv la justiție este protejat in conformitate cu Carta Drepturilor Fundamentale a UE. Cetățenilor si întreprinderilor nu ar trebui sa li se îngrădească drepturile doar pentru ca le este greu sa apeleze la sistemul de justiție, pentru ca nu își pot permite acest lucru, nu pot sa aștepte derularea procesului sau nu fac fata birocrației. Fac apel la statele membre sa dea dovada de hotărâre in punerea in aplicare neîntârziata a normelor UE in materie de mediere: minimul necesar este de a permite litigiilor transfrontaliere sa fie soluționate pe cale amiabila. Dar de ce sa nu mergem mai departe? De ce aceste masuri sa nu fie disponibile la nivel național? In final, de acest lucru vor beneficia cetățenii si întreprinderile, societățile si economiile, precum si sistemul juridic in sine.

Conform unui studiu recent finanțat de UE, timpul pierdut prin neutilizarea medierii este estimat, in medie, intre 331 si 446 de zile suplimentare, in UE, iar costurile juridice suplimentare variază de la 12.471 de euro la 13.738 de euro pe caz.

Elementul crucial in orice mediere este încrederea in proces, in special atunci când cele doua parți provin din tari diferite. Prin urmare, normele UE încurajează statele membre sa prevadă controlul calității, sa elaboreze coduri deontologice si sa ofere cursuri de formare mediatorilor, pentru a se asigura de existenta unui sistem eficient de mediere. Un cod deontologic european pentru mediatori a fost dezvoltat cu sprijinul Comisiei Europene si a fost lansat la data de 2 iulie 2004. Codul deontologic european stabilește câteva principii la care mediatorii pot decide sa adere in mod voluntar;  aceste principii se refera la competenta, numire, taxe de mediere, promovarea serviciilor mediatorilor, independenta si imparțialitate, acordul de mediere si obligatia de confidențialitate. Lista organizațiilor semnatare ale Codului deontologic european este publicata aici.

Medierea poate rezolva problemele dintre întreprinderi, angajatori si angajați, proprietari si chiriași sau familii, astfel incit relațiile dintre aceștia sa se poată menține si chiar consolida, intr-un mod constructiv – un rezultat care nu poate fi întotdeauna realizat prin intermediul procedurilor judiciare. Soluționarea litigiilor in afara instanței economisește resursele sistemelor de justiție si poate reduce in mod potențial cheltuielile aferente. Soluționarea litigiilor pe cale electronica face medierea la distanta din ce in ce mai accesibila.

2 Răspunsuri

  1. Mediarea este foarte promovata acuma in occident ca o modalitate de a mai reduce presiunea asupra sistemului judiciar. Ideea ar fi : daca partile ajung la un compromis prin mediere, mai economisim din procese care inseamna timp, efort si bani pierduti pt. toata lumea. Pe de alta parte medierea isi are dezanvantajele ei:
    1) oricit de pagubit ai fi, cind te prezinti la mediere, nu poti pretinde despagubire integrala (ca doar trebuie sa fii deschis la un compromis) si
    2) in cazul in care pagubesc pe cineva (si sint constient de asta) pot cere si folosi medierea ca o metoda de tragere de timp si uzura a partii vatamate (pina la urma tot ajungem la proces dar mai aminam deznodamintul luni bune sau ani)

  2. […] România, ca stat membru și medierea Posted on septembrie 14, 2010 by denisapatrascu […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: