Cine sunt vlahii/rumânii din Serbia?

 Multi dintre noi am aflat de existenta unei minoritati romanesti la sud-est de Dunăre o data cu  cererea Romaniei de temporizare a acordarii statutului de stat candidat la integrarea in UE pana la recunoasterea drepturilor minoritatilor si romanilor timoceni, finalizata cu protocolul semnat de Romania cu Serbia la 01.03.2012 privind dreptul minorităților.

Reacția presei a fost în mare parte de a relata evenimentul fără a prezenta cine sunt românii din Serbia. Cu ceva eforturi documentare am realizat un colaj de informații privind românii din Serbia care să răspundă întrebărilor de bază.

Românii din Serbia sunt împărțiți între cei din Voievodina, cei din Timoc si cei din Serbia Centrala. În primele 2 zone se gaseste cea mai mare comunitate românească.

Timocul sau Valea Timocului este o regiune situată în estul Serbiei și nord-vestul Bulgariei, de-a lungul văii râului Timoc și în zonele montane adiacente acesteia. Este formată din județele sârbești Branicevo, Morava de Est, Bor și Zaječar, precum și regiunea bulgară Vidin. Vlahii timoceni nu sunt recunoscuți ca fiind români, nu au recunoașterea apartenenței la minoritatea națională, fiind considerați doar grup etnic, din acest motiv sunt lezați de drepturile recunoscute ale minorităților naționale (învățământ, presă în limba maternă, organizare în structuri politice care să le reprezinte drepturile).

Banatul Sârbesc este parte a Banatului împărțit la 1919 între România, Ungaria și Regatul Yugoslav. Cel mai mare grup al localităţilor în care trăiesc români din zona Banatului Sârbesc se află în zona oraşului Vârşeţ şi cuprinde 13 aşezări rurale, a oraşului Becicherecu Mare, cu cele 9 localități rurale (fiind si cel mai important oraş din întregul Banat sârbesc). În sud sunt 2 orașe în care locuiesc romîni înconjurate de câte 6 sate: Panciova și Alibunar. Diferența dintre vlahii/rumânii Timoceni și cei din Voievodina este faptul că aceștia din urmă sunt recunoscuți ca minoritate etnică, iar limba vlahă (română) este recunoscută ca limbă maternă.

În aceste oraşe şi sate trăiesc românii din arealul Serbiei care şi-au păstrat în mod admirabil limba, obiceiurile şi portul popular. Din toate aceste motive, merită astăzi tot respectul nostru.

Cu toate încercările politice actuale sau trecute de asimilare a populației vlahe/ rumânești, de modificare a limbii prin folosirea grafiei slave (decizie luată în acest an) acești oameni vorbesc de 2.000 de ani o limbă latină, care este limba română. Cei din vest au o pronunție în graiul bănățean iar cei din est vorbesc în graiul oltenesc.

În prezentarea alăturată sunt date istorice, statistice dar și poze care arată cât de mult se aseamănă portul popular de cel bănățean.

Dacă de ceva ani avem la nord-est vorbitori ai limbii moldovenești, la sud-vest din 2010 limba română a devenit limba vlahă. Depinde și de noi să luăm o poziție în acest caz.

Dacă la nivel individual nu putem face prea mult, cel puţin trebuie să fim familiarizaţi cu ceea ce reprezintă românii din Balcani, pentru că și ei fac parte din moştenirea noastră antropologică.

La nivelul Guvernului ar trebui să existe o strategie pentru suținerea minorităților române din tot arealul Balcanilor, iar pentru sprijinirea învățării limbii române Departamentul pentru Românii de Pretutindeni ar putea avea aceeași inițiativă ca și în cazul românilor din Republica Moldova privind bursele școlare și a susținerii manualelor în limba română (pentru inceput audiobook-uri dublat cu suport scris, deoarece limba romana este transmisa pe cale orala de mai bine de 130 de ani, iar majoritatea populatiei nu stie sa scrie in limba româna).

În vederea găsirii celor mai bune soluții, PNL Sector 5 organizează mâine, 31.03.2012 o dezbatere publică privind situația românilor din Valea Timocului.

romani timoc – blog