Despăgubiri plătite de torţionarii comunişti

sighetPotrivit unui proiect de lege ce a fost aprobat azi de Guvern şi trimis Parlamentului spre dezbate foştii torţionari din perioada comunistă vor fi obligaţi să plătească victimelor despăgubiri între 25% şi 75% din venitul lunar lunar net al persoanei condamnate, iar durata plăţii va fi stabilită  până la cinci ani, fără a fi mai mică de doi ani.

Comunicatul de presă privind acest proiect de lege menţionează că prin acesta „se instituie o sancțiune pecuniară, cu titlu de despăgubire, complementară sancțiunii penale, care să fie plătită lunar de persoanele condamnate definitiv pentru săvârșirea, în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, a unor fapte care au avut ca urmare  moartea, vătămarea corporală sau producerea unor dureri ori suferințe puternice, fizice ori psihice persoanelor persecutate de regimul totalitar comunist. Proiectul de lege prevede că despăgubirea  se stabilește de către instanța de judecată, prin hotărârea de condamnare a persoanei vinovate. Prin această hotărâre, instanța de judecată stabilește și durata pentru care se dispune plata despăgubirii, precum și cuantumul lunar al despăgubirii. Proiectul de lege prevede ca durata pentru care se dispune plata despăgubirii nu poate fi mai mică de cinci ani, iar cuantumul nu poate fi mai mic de 25% din venitul lunar net al persoanei condamnate și nici mai mare de 75% din acest venit”.

Referitor la dezbaterile care contestă dreptul statului de a reţine din pensie se fac precizări care ţin de deciziile Curţii Constituţionale privind reducerea pensiilor, fără a se observa că temeiul despăgubirilor menţionate în acest caz este o pedeapsă complementară, stabilită de instanţă, pentru săvârşirea unor infracţiuni deosebit de grave, imprescriptibile.

De asemenea, menţionarea venitului lunar net al persoanei condamnate pentru săvârșirea, în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, a unor fapte care au avut ca urmare  moartea, vătămarea corporală sau producerea unor dureri ori suferințe puternice, fizice ori psihice persoanelor persecutate de regimul totalitar comunist – este relevantă, deoarece venitul lunar al acelei persoane poate să aibă în componenţă pensia dar şi alte venituri.

Textul constituţional prevede la art.47 alin.(2) că „cetăţenii au dreptul la pensie”, acest drept constituţional fiind reglementat şi la nivel de lege organică. Potrivit prevederilor art.47 alin.(2) din Constituţie, condiţiile de exercitare a dreptului la pensie şi la alte forme de asistenţă socială se stabilesc prin lege şi prin urmare, este dreptul exclusiv al legiuitorului de a modifica sau completa legislaţia în materie.

 În privinţa textului constituţional care constituie sediul materiei în acest domeniu, Curtea Constituţională, prin Decizia nr.1211 din 5 octombrie 2010, a statuat că „articolul 47 alin.(2) din Constituţie nu instituie o obligaţie de a ieşi la pensie, ci un drept al cetăţenilor de a obţine pensia la îndeplinirea condiţiilor de vârstă şi stagiu prevăzute de lege. Aşa fiind, împlinirea vârstei prevăzute de lege pentru persoane nu poate constitui un obstacol în faţa exercitării dreptului la muncă”.

 Referitor la diminuarea cuantumului pensiei contributive, aflate în plată, Curtea Constituţională a statuat următoarele: „Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acestuia nu poate fi acceptată nici măcar temporar” (Deciziile nr.872 din 25 iunie 2010 şi  nr.874 din 25 iunie 2010). În aceste deciziile Curtea a constatat că dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieţii individului, el fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul de asigurări sociale şi corelativ se naşte şi obligaţia statului să îi plătească o pensie.

  Prin Decizia nr.1380 din 18 octombrie 2011, Curtea Constituţională a constatat că ceea ce se subsumează conceptului de facta praeterita este dobândirea calităţii de pensionar, iar prestaţiile de asigurări sociale, subsecvente actului de pensionare, nu pot fi considerate ab initio ca fiind facta praeterita. Ele devin facta praeterita pe măsura curgerii timpului, după plata pensiei devenită scadentă. Cuantumul pensiei la care este îndrituit pensionarul pentru perioada ce urmează unei luni încheiate este mai degrabă un efect viitor al raportărilor juridice trecute – facta futura.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: